luni, 28 februarie 2011

MARTISOR PLOIESTEAN

Cunoasteti desigur multe datini, traditii, obiceiuri legate de 1 martie si de primavara. Cea mai frumoasa traditie mi se pare cea intalnita si azi in Bucovina si Moldova de Nord-Est: aceea de a lega snurul alb-rosu (sau alb-negru in zona Tantareni-Ploiestiori, ca in Albania) de o ramura de mar din livada...
Iata de ce ofer drept martisor, tuturor celor ce au vizitat, viziteaza, sau vor vizita " Muzeul virtual al apei Ploiesti ", cateva dintre cele mai frumoase versuri ale vecinului meu Nichita :

" Daca vrei sa comunici cu un copac,
ar trebui ca un brat al tau
sa se faca ramura cu frunze
si o ramura a copacului,
sa se faca brat cu degete...

Ar trebui sa mori intatai ca om
si sa invii ca o planta,
iar planta sa moara intrucatva
si sa devina o parte a ei om..."

MOVILE SI PROMONTORII PLOIESTENE ( 3 )

In postarea de sambata faceam referire la " Conacul Mavrocordat " din Tatarani, construit pe o " movila " in apropierea unuia dintre cele mai bogate izvoare din zona, vizibil si astazi, de fapt ultimul din sumedenia ce existau pe teritoriul Ploiestilor...Iata acum si cateva imagini ale vestigiilor conacului si ale baltii alimentate de izvorul pomenit.

sâmbătă, 26 februarie 2011

MOVILE SI PROMONTORII PLOIESTENE ( 2 )

De ce totusi acest titlu ? Ce semnificatie are? Simbolizeaza ceva?
Inainte de a intra in subiect, cred ca ar trebui sa vin cu patru citate, primul, din " Dictionarul de simboluri " :
" In simbolistica universala, MOVILA este abordata atribuindu-i-se semnificatii apropiate. Astfel la vechii egipteni, era simbolul a ceea ce a iesit la suprafata din haos, arunci cand aerul a suflat peste apele primordiale, aratand zeilor unde pot pune piciorul. Colina, ca prima manifestare a creatiei lumii, suficient de proeminenta spre a se deosebi de haosul initial, are linii molcome, ce-i ofera un aspect al sacrului. Pe de alta parte, in multe legende irlandeze si celtice, in MOVILE este localizata Lumea cealalta, Sid, termen ocultat in irlandeza medie si moderna "
Al doilea citat este din " Getica. O protoistorie a Daciei " a lui Vasile Parvan: " De obicei muntii pe care Dacii isi construiesc cetatile, sunt astfel alesi incat sa posede intr-o parte a varfului fortificat un istm, in forma de sea, prin care sa se lege destul de comod cu restul platoului inalt - cuprinzand alte burguri la fel pe varfurile vecine - si din care platou piscurile se desfac intocmai ca niste PROMONTORII uriase, ridicate amenintator asupra sesului de la poalele lor. "
Un al treilea citat este din " Studiu asupra Piscului Crasani " al profesorului Andriesescu: " Locurie ideale pentru locuinte ale omului primitiv erau acelea care se gaseau pe O INALTIME DEASUPRA APELOR sau pe marginea unei rape razimate pe o padure "
In sfarsit, ultimul citat este din Cartea a XIV a memoriilor lui Goethe -
" Wahreit und Dichtung " : " De cand am citit in Vitruviu si Palladio cum trebuie asezate orasele, templele si celelalte edificii, anticii erau intotdeauna mari si iscusiti; templul Minervei din Assisi este o noua proba pentru mine a acestui lucru. Arhitectul a ales platforma la jumatate inaltime de coasta, intre doua MOVILE. Patru mari drumuri desmneaza acolo o cruce a sfantului Andrei, foarte stransa, doua dintre acestea urca spre munti si doua coboara spre vale " Priviti acum din nou Vatra targului Ploiesti: vedeti crucea Sf. Andrei, cele doua drumuri ce urca spre munte, cele doua ce coboara spre campie si cele doua movile: cea de la Ploiestiori unde a fost vechea biserica, pe un fel de promontoriu deasupra Teleajenului si cea de la Tatarani, unde a fost vechea biserica de langa conacul Mavrocordat?

joi, 24 februarie 2011

MOVILE SI PROMONTORII PLOIESTENE

In volumul lui Budescu "Documentari", acesta il citeaza pe Ion Garleanu, care in 1880 spune: "Terenul orasului Ploiesti, contine mai multe asemenea movile antice, din care pe unele se afla cladiri de case si chiar o Biserica Sft. Vasile si care movila se presupune a fi opera Dacilor. Ele sunt o parte din multimea ce se vad ridicate SIMETRIC (subl. ns.) plecand de la gura muntilor despre Campina si acoperind solul numit Brancioc, pana in directia Dunarii spre Braila"
Iata de consider necesar sa republic harta militara de la inceput de sec XX pentru edificare. Movilele sunt acele stelute (sau floricele) ce se vad bine in partea stanga a hartii.

marți, 22 februarie 2011

DRUMUL SARII ( 3 )

Iata mai jos doua imagini cu cea de a doua piatra funerara cu inscriptii in ebraica, gasita in curtea bisericii sf. Nicolae de pa valea Orlei, din Chitorani-Bucov.

Sper ca sunt suficient de clare spre a putea fi descifrate. Multumesc!

luni, 21 februarie 2011

DRUMUL SARII ( 2 )

Desigur, Drumul Sarii nu se oprea la Dunare ci ajungea pana la Salonic!
Poate se va gandi cineva sa refaca acst drum " De la Slanic, la Salonic "...In volumul " Kreta, Mikene, Troja" de Friedrich Matz am gasit imaginea unui vas gasit in Thesalia, aproape de lacul Volo si localitatea Pelasghia. Parca e iesit din mainile vreunui olar de la Cucuteni !

vineri, 11 februarie 2011

Drumul sarii in Prahova si Ploiesti: aspecte lingvistice

Sunt cunoscute mai multe drumuri ale sarii pe teritoriul actual al Romaniei: cele din Transilvania, din Moldova, dar mai ales cele din Muntenia.
Aceste drumuri faceau legatura intre exploatarile de sare "de la suprafata" pamantului (cel mai usor de exploatat) si marile asezari omenesti, unde la raspantii cu alte drumuri sau la targuri, sarea era schimbata prin troc cu animale, hrana, obiecte pretioase, metale pretioase, de multe ori, valoarea unui bulgare de sare echivaland cu a unei cantitati egale de aur.
Cine erau cei se ocupau cu acest negot ? Cum erau numiti carausii pretioasei incarcaturi?
Acad. Iorgu Iordan remarca inca din anii 60 ai sec. XX faptul ca multe nume, toponime, hidronime contin cuvantul "BER" avand intelesul de "a purta, a cara, a duce", presupunand insa originea in limba slava prin influenta acestor migratori asupra limbii romane. Nu trebuie sa uitam totusi ca distinsul academician a trait intr-o perioada in care totul venea "de la Rasarit"...Peronal inclin sa cred ca a fost tomai invers! Nu se poate ca timp de cateva mii de ani autohtonii sa foloseasca alte denumiri pe care sa le schimbe la venirea slavilor...
In Prahova erau trei astfel de exploatari "la suprafata" a sarii: zona Predealul Sarari-Drajna, Slanic-Prahova si Telega. Urmand cursurile apelor Drajna- Teleajen, Slanic-Teleajen, respectiv Doftana-Prahova, aceste drumuri puteau asigura transportul de catre carausi, asa numitii "BERIVOI", cu care trase de boi sau cu barci ditr-un singur trunchi de lemn de esenta tare, la randul lor putand fi si ele trase de pe uscat de oameni (de genul edecarilor de pe Volga) sau de boi. Un drum mergea pe VALEA BERII (prima denumire a Teleajenului) spre Nord. Spre sud primul popas era in BEREVOIESTI (vechea denumire a localitatii Valenii de munte). Apoi in salba de sate BEREASCA (de Sus, Veche si de jos) aici facandu-se si raspandirea carelor catre Moldova, Dunare sau Tarsorul Vechi. Apoi la BERCENI de Prahova, cand o parte a Berivoilor alegeau Calea Albestilor spre Buzau si BERCENI de Ilfov si BERCENI de Giurgiu.
Interesant de amintit numele BERTU ce s-a pepetuat pana in zilele noastre: e cunoscut conacul BERTOLA din Chitorani si piatra funerara in limba eraica a sotiei acestuia.