Pentru a ajunge la decizia lui Mihai Viteazul de a cumpara mosia Ploiestilor, pentru a construi un palat domnesc, trebuie sa ne intoarcem in timp, la anii de tinerete ai domnitorului.
Astfel Matei Basarab, intr-o hotarare din 1635, ne spune ca " mama Domnului, dupa savarsirea acestuia in Tara Ungureasca, a ramas in Sfanta manastire a Coziei, numindu-se Teofana monahia. Ea purta in pecetea de pe inelul de gospodia si semne luate din herbul terii ".
Balthazar Walter din Silezia capatase la 1597 de la logofatul lui Mihai, Teodosie," cu invoirea voievodului insusi ", un izvod romanesc despre domnia biruitorului, iar " intre alte lucruri introducatoare la razboiul cu turcii, Walter spune ca tronul munten ar fi fost capatat lui Mihai de bogata ruda de la Constantinopol, care " fost ban, avea mare trecere la turci ", si desi nu i se da numele, ar fi fost frate cu mama acestuia.
In a doua jumatate a sec. XVIII, un om al fiilor lui Nicolae Mavrocordat,scrie in calugarie, dupa izvoare cunoscute, dupa notite grecesti pierdute, dupa spuse si amintiri, " O cronica a Rasaritului " in care vorbeste de " Ianachi Cantacuzino, care a fost capuchehaie a lui Mihai Voda " Acesta a platit pentru rascoala voievodului, trecand prin " frica osanditilor la moarte ", dar ca turcindu-se, a fost iertat, ajungand " ciuciuc tefterdar " (micul contabil) al Portii.
Izvoare diplomatice spun ca intre 1589 si 1593, acest Iani a jucat un mare rol la Poarta, fiind in acelasi timp vistier al Moldovei, ale carei afaceri ii erau incredintate, dar si ale Tarii Romanesti in Divanurile careia figura ca ban. Era urmasul lui Mihai Cantacuzino, " o capetenie neoficiala dar puternica, a crestinilor din imparatia sultanilor ". Banul Iani era pentru Marele vizir Sinan, ceeace fusese Mihai Cantacuzino pentru
Marele vizir Mohammed Socoli in vremea sultanilor Selim si Murad. Despre puternicul Iani, care a reusit sa pastreze tronul unui Petru Voda, vorbeste si un poem al unui grec anonim.
Iani ar fi fost frate cu Teodora Cantacuzino, o patriciana din Noul Bizant, grecesc, o fata a puternicului Saitan-oglu, inrudita cu cele mai mari familii ale Rasaritului crestin. Parerea a fost impartasita si de A.D.Xenopol, de Nicolae Iorga, dar si de studii anterioare.
In afara manastirii Sinaia, ctitorita de spatarul Mihai Cantacuzino la 15 octombrie 1694, Cantacuzinii au ctitorit manastirea Margineni, dar au construit si palatul de la Marginenii Parliti, despre care Ghe. Zagoriz (Ghe. Petrescu Sava scrie in 1914, in lucrarea "Brazda lui Novac": " aici au stat in picioare pana acum cateva decenii, cele mai luxoase palate vechi si cea mai de arta dintre bisericile intregii regiuni, pareche cu cea de la Stancesti. Palatul avea frize sculptate in piatra. Sculpturile sunt toate in stil italienesc"
De asemeni, Paul de Alep, dupa calatoria din 1652-1659, scrie ca acest palat " cladiri domnesti ce uimesc mintea, chiar mai frumoase decat cladirile din marile orase"
Maine continuam calatoria prin Prahova, Ploiesti si istorie. Ilustratia de astazi este o reprezentare a voievodului dintr-o cronica saseasca ce se afla Arhivele Statului din Brasov.
