PARAUL DAMBU IN PLOIESTI

  Dambu este hidronimul paraului ce strabate orasul Ploiesti de la Nord la Sud, in partea de est, dinspre Paulesti spre Corlatesti.  El are la origine un izvor din cartierul cu acelasi nume din Baicoi. Pana la intrarea in oras, alimenteaza un lac de langa padurea Paulesti si cateva helestee private din acea zona. Dupa subtraversarea drumului national Ploiesti-Valenii de Munte, ajunge in zona depoului de tramvaie Ploiesti.

Din dreptul podului de la intersectia strazilor Valeni si Poienitei, isi urmeaza cursul asa cum l-a desenat inginerul francez Charles Chaigneau in "Proiectul de rectificare si adancire a Dambului" depus la Primaria Ploiesti la data de 16.Decembrie 1895, adica exact acum 117 ani !

Printre piesele mentionate in borderoul prezentat chiar pe coperta proiectului se gaseste si "Profilul in lung" desenat pe calc panzat si care poarta semnatura olografa a autorului, la fel ca si coperta proiectului.

ULTIMELE IZVOARE ALE PLOIESTILOR

Unul dintre izvoarele de pe raza orsului, captat si transformat intr-un veritabil put artezian in anii '50, inclus in perimetrul Statiei Bereasca din zona aflata azi sub Complexul "Artsani"de langa pasajul peste calea ferata Ploiesti Sud si Ploiesti Nord,  constituia sursa ce a alimentat cu apa o mare parte a Cartierului Bereasca prin cateva cismele publice in afara puturilor cu ghizd, roata si ciutura cum a fost cel de la intersectia bulevardului Trandafirilor si strada Clopotei .
Un ultim izvor, aflat la sud de Rafinaria "Astra", langa sediul unitatatii militare ce asigura securitatea rafinariei,  alimenta cu apa garla ce traversa satul Tatarani, apoi subtraversa Drumul National 1 prin dreptul fostului  punct de control al militiei de la intrarea in Barcanesti si se varsa si ea in Dambu. Acest izvor a disparut multa vreme dar dupa cresterea nivelului primei panze freatice la sfarsitul anilor '90, datorita blocarii cursului garlei amintite, a reaparut  dupa anul 2002 si prin obturarea subtraversarii caii ferate, alimenteaza o balta in care a aparut si fauna piscicola !

Toate aceste izvoare, garle, balti si helestee, dupa ce sute de ani au fost surse de aprovizionare cu apa pentru oameni si animale,  surse de peste proaspat si  locuri de unde se extrageau blocuri de gheata utilizate in perioaele calde ale anuluicare, find pastrate in beciuri acoprite cu paie,  au determinat aparitia unor meserii si mestesuguri> Astfel au ajutat la  dezvoltarea diverselor ateliere ce utilizau apa, iar prin disparitia lor au lasat in urma vaduri ce s-au constituit in cai de comunicatie. Malul ramas in urma fostelor helestee si a zonelor inundabile, a devenit in timp, loc propice dezvoltarii vegetatiei si a gradinaritului. Este motivul pentru care zone intinse din oras au devenit frumoase gradini de zarzavat si legume (zona cimitirului Mihai Bravul, str. Theodor Aman, zona Administratiei Domeniului Public din str. Mircea cel Batran, campul dintre str. Rudului si strada Bobalna (fosta Gradinari). Singurul loc unde mai poate fi vazuta o asemenea zona este aflata la intersectia strazilor Badesti si Romulus, la capatul strazii Pielari, pe proprietatea urmasilor lui Cristea Bulgarul, gradinar care a construit acolo un put zidit din caramida de unde o pompa centrifuga pompa apa de la aproape 8 metri adancime pentru folosinta proprie, dar si a cetatenilor.

GARLA PESCARILOR

Desi pe harta lui Debie nu apare vreun alt nume in afara celui de "mahalaua Sf. Troita (Treime), denumirea mahalalei din zona "Pisica Alba" ar fi fost si "Mahalaua pescarilor", fapt confirmat si de denumirea strazii actuale Lobacevski din perioada antebelica: strada Pescari. Acestia s-au regasit printre ctitorii bisericilor Sf. Treime si Sf. Imparati, dupa cum este scris de alfel si pe pisaniile acestora. Mai mult, in ziua de astazi inca e vizibila "palnia" formata in curtea de vis-a-vis de biserica, locul izvorului Garlei Pescarilor. Aceasta urma traseul strazilor Traian, Lobacevski, Plaiesi si Maramures, apoi prin partea de apus a bisericii Sf. Gheorghe, pe cel al drumului Bucurestilor (azi Democratiei) si trecea pe locurile unor oameni instariti, precum Stanica Marin, Stirbu Brutaru, Gheorghe Marin Postelnicu, ale lui Anton Macelaru (fosta Piata Anton), apoi pe drumul zalhanalei si al Rafovului, varsandu-se tot in Dambu. "Planul orasului Ploesci" intocmit intre anii 1902-1904 de catre Institului Geografic al Armatei, are in partea de sud-est reprezentate atat Garla Tabacilor, cat si cursul de apa provenit din izvorul de langa biserica Sf. Dumitru, pe cel ce izvora din apropierea intersectiei strazilor Izvoare si Buna-Vestire

 cat si pe cel ce-si incepea cursul inainte de bariera Rafov. Acestea apar si pe planul intocmit in 1929 de catre Instititul Geografic Militar. In plus, distingem inca un izvor cu curgere permanenta pe locul actualei strazi Livezilor din cartierul Petrolului. Locuitorii mai in varsta din zona barierei Unirii isi mai amintesc de cele doua cursuri de apa ce insoteau rambleul caii ferate Ploiesti-Buzau, incepand cu zona depoului C.F.R. (pe partea dreapta) si din curtea fostului depozit "PECO" de la capatul strazii Banu Manta ( Lupeni ). Daca initial era vorba de o garla ce prelua apele unor  izvoare din zona, dupa construirea "Drumului de fier" si disparitia acestora, nu aveau decat rolul unor canale deschise ce preluau apele uzate de la rafinaria Columbia, atelierele C.F.R., rafinariile Astra si Unirea, de la societatile  Concordia si Standard, iar celalalt, apele pluviale stagnante din cartierele Banu Manta si Buna Vestire, precum si de la depozitul Competrol.

APA FANTANILOR

A treia garla a Ploiestilor era " Apa fantanilor" ea provenea din mahalaua Sf. Ioan, traversa Ulita ovreiasca  si Ulita Targovistei parcurgand mahalaua Pescarilor ( a majarilor, potrivit unui document de la 1740) si asigura aprovizionarea cu apa a unui helesteu din zona biserici Sf. Imparati Constantin si Elena

aproximativ la intersectia strazilor actuale Marasesti, Kutuzov si Anton Pann. Plecand de la acesta, garla alimenta inca un helesteu aflat in locul unde astazi se intersecteaza strazile C.T.Grigorescu, Aurel Vlaicu, Maramures. 

Trecand prin piata noua si locul lui Fotiade, urma traseul strazii Abagii (actuala Mihai Bravu) si pe cel care mai tarziu a devenit strada Rosiori si strada Dorobanti,

prelua apele de la izvorul abundent de langa biserica Sf. Dumitru, garla unindu-se cu paraul Dambu, in aval de locul unde s-a construit prima fabrica "de tricotagiu" din Ploiesti, cea a lui Emil Henritz, devenita dupa al doilea razboi mondial intreprinderea "Dorobantul".

GARLA TABACILOR

Un al doilea curs de apa, Garla Tabacilor, se nastea dintr-un helesteu alimentat de o serie de izvoare din apropierea Menzilului postelor, helesteu ce acoperea o zona cuprinsa intre actualele strazi Gh. Baritiu, George Toparceanu, Toma Ionescu ( fosta Abatorului ).

Urmand traseul ultimei dintre strazi, garla avea un " cot " langa str. Tabaci, apoi str. Domneasca, varsandu - se in Dambu dupa ce trecea prin partea de miazazi a bisericii Sf. Ilie Tabaci. Acest curs de apa a dainuit cel mai mult, la sfarsitul secolului al XIX-lea dand numele intregii mahalale ce aveau ca ocupatie principala argasirea, tabacirea si prelucrarea pieilor.  Ajungand la un momentdat la un numar de 19 ( in anul 1925 ) , tabacariile au marcat existenta intregii mahalale, unde gasim si astazi in afara denumirii strazilor ( Tabaci, Pielari ) ziduri ce poarta patina vremii in care functionau aici ateliere si depozite de profil. Dupa construirea in 1930 a canalului deversor din colectorul I de canalizare de pe strada Mihai Bravu, garla a fost acoperia, iar de la intersectia cu strada Fantanele s-a construit  un canal deschis ce prelua apele ce proveneau din canalul deversor dar si pe cele ale Garlei Tabacilor. Ulterior si acesta a fost astupat, traseul deversorului prelungindu-se pana la varsarea in Dambu.

Proiectul acestui canal deversor respecta proiectul Ch. Chaigneaux din 1895 si prelua constructia a carei piatra de temelie fusese pusa la 30 septembrie 1906 . O copie a documentului zidit  in fundatia canalului, canciocul si mistria de argint folosite de regele Carol I  la deschiderea lucrarilor au putut fi vazute expuse in anii 2000 in casa memoriala I.L. Caragiale ( fosta Casa Dobrescu ).

APELE DE PE PLANURILE DEBIE

    Un bun cunoscator si pasionat al istoriei Ploiestilor, dr.ing. Carol Nicoale Debie, a intocmit in anul 1967mai multe planuri ale orasului printre care si un plan al Ploiestilor, de fapt o incercare de reconstituire, dupa acte scrise si alte marturii orale, care prezenta orasul pe la 1830 - 1840. Pe acest plan sunt figurate garlele disparute intre timp dar si helesteele existente in acea perioada. Apa Fantanilor, Apa Izvoarelor, Garla Tabacilor, dar si altele nedenumite in vreun fel, alaturi de paraul Dambu au stat la baza aparitiei unor strazi imprtante din oras, dar si a unor piete in locul baltilor asanate. Acest plan am putut sa-l studiez inainte de anul 1989 la Biblioteca Muzeului Judetean de Istorie, dar posibilitatile tehnice de care dispunea la acea data biblioteca, nu mi-au permis a face fotografii sau copii.

Voi incerca sa descriu cursurile garlelor dupa notitele din acea perioada. O apa ce strabatea orasul in acel timp era Apa Fantanilor ce isi avea izvorul aproximativ  pe actuala strada Timotei Cipariu si urma "Vadul oilor", devenit "Calea oilor" ( strada "Gheorghe Doja" ), folosita in transhumanta bianuala ses-munte. Strabatea "Tarcul oilor" (pe locul vechilor blocuri de la "Pistol"), apoi "Oborul mare,

pe traseul actualei strazi George Cosbuc

 alimenta cel mai mare helesteu al Ploiestilor de pe "locurile lui Fulgeanu" (zona stadionului)

si se unea cu Garla Tabacilor pe "Locurile Moruzoaii (azi in apripierea bisericii Sf. Ilie-Tabaci).

Traseul aceastei garle a fost propus de N.C. Saruleanu in anul 1895,  pentru primul proiect de alimentare cu apa a zonei Oborului.

VESTIGII DESCOPERITE PE MALUL DAMBULUI

     Vestigii din epoca neolitica au fost gasite pe malul Dambului in zona strazilor Cornatel, Foisor si Pielari, apoi in zona Mihai Bravu - Tabaci. Tot in aceasta parte a orasului a fost descoperita ceramica apartinand culturii Gumelnita. 13 asezari de tip Glina au fost descoperite pe terasa inalta a Dambului, in zona strazilor Lucernei, Zorelelor, Clopotei, Rozetei, Cuptoarelor. Din Epoca fierului au fost gasite vestigii tot pe malurile Dambului ( strazile Metalochimica, Badesti, Cornatel). Din perioada Latene a acestei perioade, au fost gasite urme de o parte si de alta a paraului Dambu, mergand pana in cartierul Cina.
 Alte descoperiri au fost facute tot pe traseul Dambului, din perioada formarii poporului roman, incepand cu anii 450 a.Chr. - 106 p.Chr, apoi din secolul IV pana in secolele VIII, IX si XII.
Aceste vestigii au facut subiectul unor expozitii temporare, dar si permanete la Muzeul Judetean de Istorie al Judetului Prahova.

Alte marturii ale unor asezari omenesti pe raza orasului Ploiesti, au fost descoperite si in apropierea celorlalte cursuri de apa (garle si izvoare cu o curgere intermitenta) ce alimentau balti si helestee acum disparute, varsandu-se apoi in Dambu. " Dictionarul Geografic al Judetului Prahova " intocmit de dr. Paulina Bratescu, Ion Moruzi si C. Alessandrescu aparut in 1887, le mentioneaza fara a le spune denumirea.

De asemeni, gasim referiri la acestea in " Marele Dictionar Geografic al Rominiei " de George Ioan Lahovari, secretar general al Societatii Geografice a Rominiei, general C. I. Bratianu, director general al instutului Geografic al Armatei si Grigore C. Tocilescu, director al Muzeului National de Antichitati, dictionar aparut in anul 1890.

Aceste dictionare mai pot fi consultate doar in colectii particulare si la Biblioteca Academiei Romane. Din pacate, ele nu contin harti sau planuri de situatie pentru a putea localiza obiectivelele la care se face referire in dictionar.