Daca a existat un palat in Ploiesti, sau doar a fost inceput si a ramas neterminat dupa moartea Voievodului, vor putea spune doar viitorii istorici...Ar trebui totusi sa ne intrebam cine au fost construtorii acelui palat? Cum romanii nu aveau in acea peroada vocatia marilor constructii si nici specialisti in cioplitul pitrei, intrebarea ar putea ramane fara raspuns... Iata insa ce am gasit in manuscrisul istoricului ploiestean Stefan Minea, " Din trecutul unui oras medieval disparut-Gherghita" inregistrat la Muzeul Judetean de Istorie in 1981, la pag.10 :
Spre sfarsitul sec.XVI populatia terorizata din nordul Venetiei, s-a mutat pe insulele lagunei, dintre care una, se numea Malamocco. In urma unei furtuni si a unor inundatii puternice, insula este distrusa in intregime si locuitorii ei se raspandesc prin partile Europei de est, cei mai multi la Ragusa (Dubrovnik de astazi) si in Tara Romaneasca, unde mergea vorba ca Voievodul Mihai cauta mesteri pietrari si zidari pentru ample constructii.
Aici se aseaza in preajma unuia dintre cele mai importante targuri ale vremii, Gherghita, la randul ei resedinta domneasca si infiinteaza o asezare, numita in cinstea insulei de origine, Malamuc. Azi satul Malamuc, este component al comunei Gherghita.
Pietrarii asezati in Malamuc, au participat la ridicarea Manastirii Malamuc, unde spre sfarsitul sec.XVII, au fost adusi din toata tara, calugari ce-si perdusera mintile. Intrebati cum se numeste asezarea, acestia avand si deficiente de vorbire, raspundeau : "Balamuc"...de aici si cuvantul binecunoscut...
In ce masura acestia au participat la edificarea palatului voievodal din Ploiesti, poate timpul va oferi un raspuns...Daramarea, pana ce "nu va mai ramanea piatra pe piatra" era un obici al otomanilor, dar si al localnicilor ce ne s-au sfiit sa aplice acelasi tratament Caselor Moruzoaiei...ar trebui sa ne amintim si frenezia cu care au fost distruse cladirile C.A.P.-urilor, I.A.S.-urilor si statiilor de pompare din sistemele de irigatii de dinainte de 1989...
Si nu trecut decat 20 de ani de atunci...
Muzeul este un spatiu virtual unde veti gasi amanunte despre inceputurile alimentarii cu apa a Ploiestilor, a canalizarii si statiilor de epurare a apei, despre istoria sa, dezvoltarea urbanistica,multe imagini si pagini inedite.
vineri, 25 martie 2011
miercuri, 23 martie 2011
NOTE BIBLIOGRAFICE LA "PALATUL LUI MIHAI VITEAZUL DIN PLOIESTI"
In afara observatiilor directe si a documentarii in teren, au fost necesare si multe ore petrecute in arhive, sali de lectura ori biblioteci. Iata cateva titluri ce ar trebui neaparat citite de cei interesati de subiect:
1. Arhivele Statului: "Cozia"-pach.24,pag.25
2. Nicolae Iorga: "Istoria lui Mihai Viteazu" Ed.Militara, Buc.1968,pag 26
3. Nicolae Iorga: "Istoria lui Mihai Viteazu" Ed.Militara, Buc.1968,pag 27
4. Nicolae Iorga: "Istoria lui Mihai Viteazu" Ed.Militara, Buc.1968,pag.28
5. Nicolae Iorga: "Istoria lui Mihai Viteazu" Ed.Militara, Buc.1968,pag.29
6. Revista Istorica 1933, pag. 6-9
7. Revista Istorica 1933, pag. 29
8. Ghe. Petrescu Sava "Din trecutul Ploiestilor", Ed.Progresul 1914,pag.26
9. Ghe. Petrescu Sava "Targuri si orase inre Targoviste, Buzau si
Bucuresti", Ed. Progresul 1917, pag. 28
10. Ghe. Zagoriz: Luptele cu polonii 1908, pag.93, 94, 109
11. Cronicile lui Zsamoskoi, Monumenta Hungariae Historica Scriptores,
vol. XXVIII, pag. 290
12. Popescu Aurelian: "In orasul copilariei", 1993
...si bineinteles multe alte documente sau carti citite de-a lungul vremii.
1. Arhivele Statului: "Cozia"-pach.24,pag.25
2. Nicolae Iorga: "Istoria lui Mihai Viteazu" Ed.Militara, Buc.1968,pag 26
3. Nicolae Iorga: "Istoria lui Mihai Viteazu" Ed.Militara, Buc.1968,pag 27
4. Nicolae Iorga: "Istoria lui Mihai Viteazu" Ed.Militara, Buc.1968,pag.28
5. Nicolae Iorga: "Istoria lui Mihai Viteazu" Ed.Militara, Buc.1968,pag.29
6. Revista Istorica 1933, pag. 6-9
7. Revista Istorica 1933, pag. 29
8. Ghe. Petrescu Sava "Din trecutul Ploiestilor", Ed.Progresul 1914,pag.26
9. Ghe. Petrescu Sava "Targuri si orase inre Targoviste, Buzau si
Bucuresti", Ed. Progresul 1917, pag. 28
10. Ghe. Zagoriz: Luptele cu polonii 1908, pag.93, 94, 109
11. Cronicile lui Zsamoskoi, Monumenta Hungariae Historica Scriptores,
vol. XXVIII, pag. 290
12. Popescu Aurelian: "In orasul copilariei", 1993
...si bineinteles multe alte documente sau carti citite de-a lungul vremii.
AND WAS D DAY...SI A FOST ZIUA Z
Ieri a fost sarbatorita in toata lumea, ZIUA MONDIALA A APEI. Nu stiu daca in Ploiesti s-a organizat ceva. Pe site-ul Primariei, al "Apa nova" sau al R.A.S.P. nu am gasit nimic...Am avut in urma cu multi ani initiativa de a organiza in vechea uzina de apa de la Cragul lui Bot, o expozitie-muzeu unde sa fie prezervate utilajele inca in stare de functionare, documente privitoare la proiectarea, constructia si iaugurarea acesteia cu prilejul centenarului din anul 2010, inca din anul 2003, cand am propus pentru inceput inscrierea pe lista "Monumentelor istorice" a Uzinei de apa. Ideea a fost apreciata si propunerii i s-a acordat " punct de vedere favorabil ". Dar...de aici s-a pus in miscare un intreg angrenaj birocratic caruia singur nu i-am putut face fata...
Ulterior, in 2005 ideea a fost repusa pe tapet prin intermadiul Fundatiei Oamenilor de Stiinta Prahova, la care s-au raliat Muzeul Judetean de stiintele Naturii Prahova, Casa de Cultura "I.L.Caragiale", Universitatea Populara "Dimitrie Gusti", iar in 2008 am capatat sprijinul principalelor directii din Primarie, R.A.S.P. ce aveau legatura cu subiectul, dar si al "Consproiect" si Ordinului Arhitectilor Prahova si Asociatiei Romane a Apei, ce m-au asigurat de sustinerea lor, inclusiv financiara. De asemeni, aveam sprijinul Forumului Democrat al Germanilor Prahova, pentru a obtine fonduri externe. In final, Primarul Ploiestiului a dat acordul participarii la Expoapa 2008 cu un stand propriu. Si aici initiativa a fost bine primita, conducerea Facultatii de Hidrotehnica Bucresti prin vocile prof. Sandu Marin si Alexandru Manescu apreciind ca Uzina de apa Ploiesti este, prin anumite aspecte tehnice, UNICA IN EUROPA ! Mai mult mi s-a propus sa tin un curs de "Istoria apei Ploiestilor la U.T.C.B.
Nu s-a dorit a se face acest muzeu, argumentand ca este o zona protectie sanitara cu regim sever, si nu poate intra oricine in acel spatiu...cat de sever este, o dovedesc imaginile alaturate.
In acest context, am deschis acest Muzeu virtual, pentru ca si ploiestenii, in special cei tineri, sa stie ce istorie are orasul nostru, si poate candva...
Ulterior, in 2005 ideea a fost repusa pe tapet prin intermadiul Fundatiei Oamenilor de Stiinta Prahova, la care s-au raliat Muzeul Judetean de stiintele Naturii Prahova, Casa de Cultura "I.L.Caragiale", Universitatea Populara "Dimitrie Gusti", iar in 2008 am capatat sprijinul principalelor directii din Primarie, R.A.S.P. ce aveau legatura cu subiectul, dar si al "Consproiect" si Ordinului Arhitectilor Prahova si Asociatiei Romane a Apei, ce m-au asigurat de sustinerea lor, inclusiv financiara. De asemeni, aveam sprijinul Forumului Democrat al Germanilor Prahova, pentru a obtine fonduri externe. In final, Primarul Ploiestiului a dat acordul participarii la Expoapa 2008 cu un stand propriu. Si aici initiativa a fost bine primita, conducerea Facultatii de Hidrotehnica Bucresti prin vocile prof. Sandu Marin si Alexandru Manescu apreciind ca Uzina de apa Ploiesti este, prin anumite aspecte tehnice, UNICA IN EUROPA ! Mai mult mi s-a propus sa tin un curs de "Istoria apei Ploiestilor la U.T.C.B.
Nu s-a dorit a se face acest muzeu, argumentand ca este o zona protectie sanitara cu regim sever, si nu poate intra oricine in acel spatiu...cat de sever este, o dovedesc imaginile alaturate.
In acest context, am deschis acest Muzeu virtual, pentru ca si ploiestenii, in special cei tineri, sa stie ce istorie are orasul nostru, si poate candva...
marți, 22 martie 2011
LICEUL SF. PETRU SI PAVEL, CONSTRUIT PE FUNDATIILE PALATULUI ?
Sa vedem mai intai cateva imagini inedite ale fostului liceu:
Dupa cum se vede, nici vorba de vre-o asemanare cu capitelurile exterioare sau cele din holul principal...
Sa patrundem acum in subsolul liceului:
De ce a avut nevoie cladirea liceului de asemenea fundatii groase (aproape 80cm) atat timp cat peretii de la etajele I si II erau de doar 25 cm, iar planseele erau din sipci si trestie, ceea ce a facut ca liceul sa sufere avarii importante la cutremurele din 1940 si 1977 ?
Nu cumva autorul primului proiect al liceului (Ion Socolescu) stia de existenta acestor ziduri si a procedat la fel ca la proiectarea Ateneului Roman din Bucuresti (a facut parte din colectivul de arhitecti), gandind construirea acestuia tot pe niste fundatii preexistente (fundatiile unui manej, de aici forma circulara)?
Asa s-ar putea explica bizarul plan al liceului (stanga sus pe harta). Ar mai trebui mentionat faptul ca pe str. Plaiesilor si str.C. Enescu (azi str. Maramures), curgea in trecut o garla, ce se varsa intr-un helesteu din fata bisericii, cursul de apa bifurcandu-se mai inainte de asta (cam in dreptul "Consproiect"): un fir curgea spre actrualul Tribunal, iar al doilea spre str. Regina Maria (Democratiei) si str. Banu Manta (Lupeni).
Nu cumva putem vorbi de un fel de "sant de aparare" a palatului, transformat ulteror in curs de apa ?
Sunt intrebari legitime, la care ar trebui sa raspunda cineva.
Dupa cum se vede, nici vorba de vre-o asemanare cu capitelurile exterioare sau cele din holul principal...
Sa patrundem acum in subsolul liceului:
De ce a avut nevoie cladirea liceului de asemenea fundatii groase (aproape 80cm) atat timp cat peretii de la etajele I si II erau de doar 25 cm, iar planseele erau din sipci si trestie, ceea ce a facut ca liceul sa sufere avarii importante la cutremurele din 1940 si 1977 ?
Nu cumva autorul primului proiect al liceului (Ion Socolescu) stia de existenta acestor ziduri si a procedat la fel ca la proiectarea Ateneului Roman din Bucuresti (a facut parte din colectivul de arhitecti), gandind construirea acestuia tot pe niste fundatii preexistente (fundatiile unui manej, de aici forma circulara)?
Asa s-ar putea explica bizarul plan al liceului (stanga sus pe harta). Ar mai trebui mentionat faptul ca pe str. Plaiesilor si str.C. Enescu (azi str. Maramures), curgea in trecut o garla, ce se varsa intr-un helesteu din fata bisericii, cursul de apa bifurcandu-se mai inainte de asta (cam in dreptul "Consproiect"): un fir curgea spre actrualul Tribunal, iar al doilea spre str. Regina Maria (Democratiei) si str. Banu Manta (Lupeni).
Nu cumva putem vorbi de un fel de "sant de aparare" a palatului, transformat ulteror in curs de apa ?
Sunt intrebari legitime, la care ar trebui sa raspunda cineva.
duminică, 20 martie 2011
VESTIGIILE PALATULUI IN CURTEA BISERICII SF. GHEORGHE ?
Am avut fericita ocazie sa stau de vorba cu cativa octogenari din parohia Sf.Gheorghe Vechi. Unii mi-au spus ca ramasitele din curtea bisericii provin de la fostul liceu Petru si Pavel. Altii nu-si mai aminteau...Sa le vedem si noi si sa le comparam cu imaginea fatadei fostului liceu.
Ne prea se vede de la distanta...poate doar evolutia copacilor...dar sa vedem si cateva dintre capitelurile din curtea bisericii:
E clar veti spune, se vede si emblema liceului in medalionul din centru...
Dar SURPRISE ! Iata ce vedem daca privim de deasupra sau dintr-o alta persectiva:
Nu cumva aceste capiteluri "au fost refolosite" prin introducerea in "coada de randunica" a unor medalioane cu emblema liceului in niste locasuri sapate in capiteluri ce au provenit de la o alta cladire ? Medalioanele neimpodobite cu emblema liceului sunt mai mari cu cca 30 mm. Dar ce cladire de mare importanta putea fi in acea parte a orasului si care sa fie impodobita cu asemenea dantelarii in piatra ? Am putea sa asociem imaginea acestor capiteluri cu treptele deja vazute si care se afla la mai putin de 500 m ?
Mai mult, ne putem intreba: de ce distanta dintre fundatia fostului liceu si fundatia bisericii e ata de mica ? Nu cumva biserica din lemn construita in vremea lui Mihai Viteazul (spun date din arhiva parohiei) se afla pe alt amplasament si in aliniament cu clopotnita existenta si astazi, iar biserica din zid de caramida ridicata la 1832, se afla pe locul cimitirului parohial, dupa cum a fost demonstrat de aflarea unui mormant langa vechiul tei secular ce a fost lovit de trasnet acum cativa ani ?
In urmatoarea postare adancim cercetarile...
Ne prea se vede de la distanta...poate doar evolutia copacilor...dar sa vedem si cateva dintre capitelurile din curtea bisericii:
E clar veti spune, se vede si emblema liceului in medalionul din centru...
Dar SURPRISE ! Iata ce vedem daca privim de deasupra sau dintr-o alta persectiva:
Nu cumva aceste capiteluri "au fost refolosite" prin introducerea in "coada de randunica" a unor medalioane cu emblema liceului in niste locasuri sapate in capiteluri ce au provenit de la o alta cladire ? Medalioanele neimpodobite cu emblema liceului sunt mai mari cu cca 30 mm. Dar ce cladire de mare importanta putea fi in acea parte a orasului si care sa fie impodobita cu asemenea dantelarii in piatra ? Am putea sa asociem imaginea acestor capiteluri cu treptele deja vazute si care se afla la mai putin de 500 m ?
Mai mult, ne putem intreba: de ce distanta dintre fundatia fostului liceu si fundatia bisericii e ata de mica ? Nu cumva biserica din lemn construita in vremea lui Mihai Viteazul (spun date din arhiva parohiei) se afla pe alt amplasament si in aliniament cu clopotnita existenta si astazi, iar biserica din zid de caramida ridicata la 1832, se afla pe locul cimitirului parohial, dupa cum a fost demonstrat de aflarea unui mormant langa vechiul tei secular ce a fost lovit de trasnet acum cativa ani ?
In urmatoarea postare adancim cercetarile...
vineri, 18 martie 2011
PALATUL LUI MIHAI VITEAZUL DE LA PLOIESTI (4)
Pentru ca atatea evenimente m-au determinat sa intrerup ceva vreme " serialul " legat de palatul din Ploiesti al lui Mihai Viteazul, va rog sa recititi ultima postare din 6 martie. Continui deci:
Remarcati vorbele cronicarului: " zidise " palat. Nu vorbeste nimic despre un palat din lemn..." El transforma targul si imprejurimile in lagar permanent, unde isi strangea, instruia si isi tinea gata de lupta armatele.
In palatul sau de la Ploiesti, el primi inainte de plecare, juramantul de credinta al ostasilor sai, in mijlocul capitanilor si al marilor sai boieri...Din piata targului pana la intrarea in palatul domnesc, el randuise pedestrimea in numar de 5000, comandate de Baba Novac, in cinci randuri de cate 1000 si trupele intrau in palat la Domn pentru a depune juramantul, prin mijlocul acestor randuri " sau alt citat: " A doua zi dupa pornirea lui Csomortany spre Ardeal, luni 13 octombrie 1599, Mihai Voda aduna la Ploiesti o parte mare din ostile sale. Toata gloata ostasilor romani si sarbi era asezata in piata si uliti, iar calaretii gvardiei sale, numiti curteni si o ceata de cazaci si polonezi, ii raspandi in jurul orasului "
Daca facem o simpla "simulare" a asezarii ostasilor de la Piata targului (cam pe locul unitatii militare actuale de langa Stadionul Ilie Oana) pana la biserica din lemn de langa palat (conf. Nicolae Iorga), ajungem exact langa actuala biserica Sf. Gheorghe vechi. Daca aveti timp, mergeti in curtea acesteia si priviti in jur. Curtea e plina de capiteluri si alte elemente decorative...
Priviti din nou treptele de care vorbeam in postarea din 6 martie si priviti si treptele de la Putul central de la Uzina de apa, asa cum arata acum, dupa o folosire de peste 100 de ani...si intreb din nou: de cata vreme a fost nevoie ca treptele ce le vedem in maginea din cercul rosu, sa fie tocite in asemenea grad, si cate generatii de oameni au pasit peste ele ? Aceste trepte sunt atat de aproape de biserica Sf. Gheorghe...
Remarcati vorbele cronicarului: " zidise " palat. Nu vorbeste nimic despre un palat din lemn..." El transforma targul si imprejurimile in lagar permanent, unde isi strangea, instruia si isi tinea gata de lupta armatele.
In palatul sau de la Ploiesti, el primi inainte de plecare, juramantul de credinta al ostasilor sai, in mijlocul capitanilor si al marilor sai boieri...Din piata targului pana la intrarea in palatul domnesc, el randuise pedestrimea in numar de 5000, comandate de Baba Novac, in cinci randuri de cate 1000 si trupele intrau in palat la Domn pentru a depune juramantul, prin mijlocul acestor randuri " sau alt citat: " A doua zi dupa pornirea lui Csomortany spre Ardeal, luni 13 octombrie 1599, Mihai Voda aduna la Ploiesti o parte mare din ostile sale. Toata gloata ostasilor romani si sarbi era asezata in piata si uliti, iar calaretii gvardiei sale, numiti curteni si o ceata de cazaci si polonezi, ii raspandi in jurul orasului "
Daca facem o simpla "simulare" a asezarii ostasilor de la Piata targului (cam pe locul unitatii militare actuale de langa Stadionul Ilie Oana) pana la biserica din lemn de langa palat (conf. Nicolae Iorga), ajungem exact langa actuala biserica Sf. Gheorghe vechi. Daca aveti timp, mergeti in curtea acesteia si priviti in jur. Curtea e plina de capiteluri si alte elemente decorative...
Priviti din nou treptele de care vorbeam in postarea din 6 martie si priviti si treptele de la Putul central de la Uzina de apa, asa cum arata acum, dupa o folosire de peste 100 de ani...si intreb din nou: de cata vreme a fost nevoie ca treptele ce le vedem in maginea din cercul rosu, sa fie tocite in asemenea grad, si cate generatii de oameni au pasit peste ele ? Aceste trepte sunt atat de aproape de biserica Sf. Gheorghe...
joi, 17 martie 2011
LECTIA DE ISTORIE
Mai tine cineva minte figura profesorului de Istorie ? Dar cateva dintre vorbele spuse de el ? Am avut mai multi profesori de la care am avut ce invata...tin minte insa ce ne-a zis in prima si ultima lectie tinuta de profesorul Nicolae Simache :
" Istoria ne invata ca nu invatam nimic de la " Istorie "..."
" Istoria se repeta..."
" Cei ce nu tin minte nimic din Istorie, vor fi judecati de ea... "
Sa invatam din vorbele Profesorului, sa tinem minte, astfel incat istoria sa nu se repete, Eminescu nu ne mai poate judeca...Istoria insa, o va face la timpul sau...
Contemporanii poetului vorbeau despre "ratacirea" mintii sale, ai lui Avram Iancu depre "sminteala" sa, noi, contemporani cu Vasile Paraschiv, uitam de spitale psihiatrice in care a fost internat in timpul luptei sale cu un conducator paranoic...Acum le punem flori pe morminte...
Pe Vasile Parashiv l-au ingropat acum cateva zile dupa care pe un perete de la mesageria Garii de Sud, a aparut un grafitty : " Vasile Paraschiv erou ploiestean "
Cati isi mai aduc aminte de vorbele sale: " Asa nu se mai poate tovarase Ceausescu !"...a scris scrisoarea sa in 1982...
" Istoria ne invata ca nu invatam nimic de la " Istorie "..."
" Istoria se repeta..."
" Cei ce nu tin minte nimic din Istorie, vor fi judecati de ea... "
Sa invatam din vorbele Profesorului, sa tinem minte, astfel incat istoria sa nu se repete, Eminescu nu ne mai poate judeca...Istoria insa, o va face la timpul sau...
Contemporanii poetului vorbeau despre "ratacirea" mintii sale, ai lui Avram Iancu depre "sminteala" sa, noi, contemporani cu Vasile Paraschiv, uitam de spitale psihiatrice in care a fost internat in timpul luptei sale cu un conducator paranoic...Acum le punem flori pe morminte...
Pe Vasile Parashiv l-au ingropat acum cateva zile dupa care pe un perete de la mesageria Garii de Sud, a aparut un grafitty : " Vasile Paraschiv erou ploiestean "
Cati isi mai aduc aminte de vorbele sale: " Asa nu se mai poate tovarase Ceausescu !"...a scris scrisoarea sa in 1982...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

























