duminică, 30 ianuarie 2011

Caragiale 159

Nu pot sa plec pe Drumul sarii fara a aminti ce scrie George Calinescu in monumentala sa Istorie a literaturii romane: "scriitorul se nascu la Haimanale, la 29 ianuarie 1852 , spre zorile zilei urmatoare". Mai e nevoie sa spun ca e vorba de ION LUCA CARAGIALE ? Probabil ca Wikipedia (ce da ca data a nasterii 1 februarie) face inca una dintre binecunoscutele erori...Aviz celor ce o folosesc drept unica sursa de informare...Probabil din aceasta cauza, dar si pentru ca inca NU ARE UN MUZEU in Ploiesti, iar casa memoriala ce-i poarta numele (in fapt casa fostului primar de la inceputul sec. XX, Ghe. Dobrescu) e revendicata in instanta si casa in care a locuit, elev fiind, casa cunoscuta drept "casa Ilie Lumanararul" (cel ce vindea lumanari la biserica Sf. Gheorghe) a fost lasata sa se autodemoleze, patronul spiritual al Ploiestilor a intors spatele...
Iata ce mai ramasese din casa Ilie Lumanararul dupa ce zidurile s-au prabusit...

sâmbătă, 29 ianuarie 2011

Drumul sarii in Prahova si Ploiesti

Cand intri in Ploiesti dinspre Buzau, prima strada intalnita este " Drumul serii ". Ce poetic... vor spune unii mai sensibili...ce o pica la drum de seara? ...se vor intreba pasionatii de ezoterism si cartile de Tarot. Mai putine intrebari isi pun probabil responsabilii cu denumirile strazilor...
De fapt pe aici trecea de la jumatatea sec. XIX drumul ce ocolea orasul pentru carele incarcate cu sare si aveau ca destinatie sud-estul tarii spre Dunare. Motivul? Acele care ce strabateau pana atunci orasul ajunsesera sa faca adevarate fagase in drumuri, noroiul ajungand pana la osie, ingreunand trecerea oamenilor si a trasurilor. Celalat drum spre Targoviste se bifurca de la intersectia dintre calea Campinii (azi b.dul Republicii)si Calea oilor (azi Ghe. Doja) si cobora pe strada Traian.
Ploiestii erau doar un loc de popas pentru carausi, pentru BERIVOI...
Care era traseul acestui " Drum al sarii " pana a ajunge in Ploiesti si care era urmatorul popas dupa Ploiesti? De unde pleca si pana unde ajungea?
Care erau popasurile inainte de Ploiesti? La aceste intrebari voi incerca sa raspund in continuarea vizitei in Muzeului virtual al apei Ploiesti...
Vom incepe drumul (cum altfel?) cu un...popas ! Vedeti aici in partea
inferioara a imaginii, o parte a zidului fostului han ce adapostea carausii, han ce se gasea la raspantia dintre Calea oilor si strada Coloniei (azi str. Romana. Nu e frapanta asemanarea cu zidurile "Hanului Rosu" inainte de Gura Vitioarei spre Valeni?

vineri, 28 ianuarie 2011

In loc de concluzii la Brazda lui Novac

Desi nu e un subiect prea des abordat de specialisti, am indraznit sa redeschid "dosarul" Brazdei lui Novac cu aceasta noua ipoteza de CANAL DESCHIS ARTIFICIAL pentru transport pe calea apei si de legatura intre majoritatea apelor curgatoare europene. Mai mult, chiar de legatura intre Marea Nordului, Marea Neagra si Marea Adriatica, asa cum o demonstreaza constructia canalului Rin, Main, Dunare pe un traseu parca prestabilit...chiar si Jean Bart (paznicul de far...) face o afirmatie intr-un articol din 1928, referitor la Brazda lui Novac:" se poate ca valurile sa fi servit in anumite puncte ca hotar CUM S-AR FI SERVIT DE UN RAU sau de un alt mijloc existent de hotarnicie ". E posibil sa fi fost asa ?
Poate timpul va gasi raspuns si la aceasta intrebare...Pana atunci, va las sa admirati un rasarit de soare la solstitiul de iarna, asa cum e vazut de pe dealul Orlea din Bucov (Chitorani), pe la poalele caruia trecea candva Brazda lui Novac...

joi, 27 ianuarie 2011

Brazda lui Novac la Urlati

Ultimul punct pe directia S-V, N-E a Brazdei lui Novac, aflat la aceeasi distanta de centrul orasului Ploiesti ca si marea movila a Manestilor, este
dealul pe care se gaseste biserica cu hramul sf. Maria din satul Jercalai de langa Urlati.

Brazda lui Novac la Bucov

Urmatorul punct de pe traseul Brazdei lui Novac este localitatea Bucov.
Straveche asezare umana, Bucovul are o excelenta pozitie strategica: de pe dealul Orlea se poate tine sub observatie intreaga Campie a Ploiestilor, iar in zilele senine se zareste char capitala tarii, dar si crucea de pe Caraiman. Dealul Orlea este de altefel locul de unde se vede rasarind soarele la solstitiul de iarna daca esti pozitionat in centrul orasului. De pe dealul Orlea ai vedere libera pana la Tarsorul vechi. E posibil ca acest punct sa fi fost folosit ca punct de observatie militara inca din cele mai vechi timpuri. Brazda lui Novac avea insa traseul pe linga promontoriul pe care e situat cimitirul localitatii si biserica acestuia.
Fata de centrul orasului, Bucovul se gaseste la aceeasi distanta ca si Tarsorul vechi dar in directia N-E.

vineri, 21 ianuarie 2011

Centrul Ploiestilor

Undeva pe aici trecea Brazda lui Novac...Coincidenta sau nu, borna ce astazi nu mai exista, arata 60 de km de la Km "0" al Bucurestilor...
Suntem la intersectia strazilor Democratiei si Covurlui

miercuri, 19 ianuarie 2011

Harta sitului arheologic de la Tarsorul Vechi

Brazda lui Novac la Ploiesti ( 4 )

Pe o veche harta intocmita de cartografi militari austrieci in 1789, disponibila la biblioteca Academiei romane, am gasit cateva elemente ce merita a fi cunoscute :
In primul rand traseul Brazdei lui Novac incepand cu Marea movila a Manestilor si continund apoi la distante egale, cu Tarsorul vechi, Ploiesti, Jercalai (linga Urlati). Apoi studiind o harta a sitului arheologic de la Tarsorul vechi (Mica Troie din Carpati), lesne se pot observa o serie de relatii geometrice intre diversele vestigii de pe teren.
Va ofer cateva imagini ale acestora, mai intai biserica manastirii Turnu unde se pot usor vedea straturile arheologice:

Brazda lui Novac la Ploiesti ( 3)

Aveti aici DOVADA ca apele amintite puteau asigura transportul marfii de la masivele de sare pana in cele mai indepartate colturi ale Europei : barca descoperita in malul Telajenului in aval de Ploiesti si care poate fi admirata la Muzeul judetean de istorie din Ploiesti.

Brazda lui Novac la Ploiesti ( 2 )

Incep aceasta noua pagina cu un citat din " Dacia preistorica " a lui Nicolae Densusianu :" Aceasta lucrare de pamant numita Brazda lui Novac, NU ARE DELOC CARACTERUL UNUI VAL ROMAN ...EA NU ARE NICI O IMPORTANTA DEFENSIVA ". Tot de aici preiau si un citat din " Descriptio Moldaviae " a lui Dimitrie Cantemir : " Acest SANT ...se incepe in Tara Ungureasca la Petrovaradin in forma de doua valuri, apoi descinde si trece in Tara Romaneasca PE LA PORTILE DE FIER si de aici se prelungeste sub forma unui singur val, peste toata Tara Romaneasca...apoi parcurge intreaga TARTARIA si se opreste la raul Tanais (Don)...acest sant era pe la anul 1716 ADANC DE 16 COTI...putem presupune ca spatiul acestui sant, cand s-a construit, va fi fost INCA O DATA DE LAT SI DE ADANC ". Cateva randuri mai departe Densusianu adauga: " Despre santul sau brazda lui Osiris ne fac amintire chiar su vechile papire depuse in sanul mumiilor egiptene ", pentru ca imediat sa traga o concluzie ce te pune pe ganduri: " aceasta constructiune a existat pe teritoriul Daciei inca CU MULT INAINTE de ce dominatiunea romana s-ar fi intins in aceste parti ".
Mai departe aflam ca " In timpurile lui Herodot exista in peninsula Crimeii un sant vechi, lung si lat, care se intindea de la muntii Taurici pana lacul Meotic...in Sibilia cea veche sau critheica, scrisa de un evreu din Egipt pe la 160 i.e.n. noi aflam urmatoarele versuri:...adancul raului Tanais (Don) va parasi lacul meotic si in albia sa cea adanca se va vedea urma brazdei fructifere " Tacit, marele maestru al istoriei romane descriind moravurile semintiilor germane, ne relateaza ca "O parte din suevi (germanii care traiau intre Elba si Vistula, mai sacrifica si astazi zeitei ISIS...statuia acestei zeite era figurata in forma unei CORABIOARE "
Mai trebuie sa amintesc vechiul nume al Dunarii, ISTRU si de dealul
de la Naieni (aici a fost gasit celebrul Calaret tracic) la Pietroasele (goticul tezaur Closca cu puii de aur) care se numeste si astazi ISTRITA, si coincide cu Brazda lui Novac? De CANAL D'IS de langa Brest de brazda gigantica trasa pe sesurile cele fertile ale Padului, de numele dat de unguri brazdei pe teritoriul maghiar Cszosz- ARKA ? De ISalnita de langa Brazda lui Novac aproape de Craiova sau Vadul lui ISac de langa Brazda din Basarabia ? De multele localitati BARCAnesti de pe teritoriul tarii Romanesti ?
Toate acestea, dar si multe alte argumente tehnice (brazda sau SANTUL, ar fi inceput a fi construita in sudul Galiei si ar fi mers pana in nordul Marii Negre, deci ca orice lucrare hidrotehnica, din aval spre amonte )
ma indreptatesc sa afirm ca este vorba despre una dintre cele mai ample constructii ale antichitatii,
UN CANAL NAVIGABIL CE LEGA ESTUL EUROPEI CU VESTUL EI, facand posibila legatura tuturor cursurilor de apa de la Don, Nipru, Nistru, Prut, Bistrita, Buzau, Teleajen, Prahova, Ialomita, Dambovita, Arges, Olt, Jiu, Dunare,in fapt PRIMUL DRUM AL SARII !
In zona Ploiestilor ar fi existat chiar posibilitatea ca apa Teleajenului sa poata sa curga in albia Prahovei si invers (lucru confirmat de geologi), atunci cand apele scadeau nemai permitand navigatia, acum intelegand si explicatia din limba sanscrita (straromana) a numelui
PL-O-ESCI: centrul asezarii dintre ape...